În pat sau în pătuț?

Încă de dinainte de a fi însărcinată am fost adepta somnului bebelușului în pătuț. Toți mi-au spus că, atunci când voi fi mamă, gândirea mea se va schimba și copilul va ocupa o parte semnificativa a patului conjugal.

Înainte cu câteva zile de venirea pe lume a micuțului, am comandat on-line pătuț și accesorii uzuale (lenjerie), cu toate pledoariile soțului că aruncăm banii pentru un pătuț în care vom depozita hăinuțe, jucării și alte obiecte bebelușești.

Am născut, am venit cu bebe acasă și l-am pus în pătuț. Toate bune și frumoase timp de o săptămână, când au început durerile de burtică și bebe avea nevoie de afecțiune și de contact fizic permanent. Timp de o lună, noaptea a dormit pe mami și pe tati și a dormit tare bine. Fără plânsete, dureri mari. Bebe fericit, părinți fericiți. În timpul acesta, soțul și toți ceilalți spuneau că pătuțul va fi uitat. Eu, croită să le demonstrez că se înșală, dar ușor îndoită că s-ar obișnui bebe să doarmă fără noi, le-am spus că sigur bebe va dormi în pătuț.

Pentru încă o lună și ceva, bebe a dormit în pat, între noi, pe timp de noapte. Ziua dormea așa cum s-a obișnuit, pe mami sau pe vreun înlocuitor de-al mamei. Eram stresantă de ideea dormirii între noi, căci tati avea un somn profund și trebuia să îi supraveghez mișcările, să nu care cumva să uite ca e copilul în pat. Cum soțul meu era foarte obosit după serviciu, într-o noapte am decis să pun copilul în pătuț, deși recunosc că mi se cam rupea sufletul. Tranziția s-a produs fără să știe soțul, care noaptea îl căuta în patul nostru. Bebe a dormit bine în pătuț. Eu eram însă îngrijorată pentru că îi plăcea să doarmă pe burtă. Era foarte atent și își punea singurel mâinile pe lângă el. M-am temut să nu se sufoce cumva în somn, dar, cum îl știam copil precoce, mi-am dat seama că nu am șanse să îl determin să doarmă într-o altă poziție, fiindcă, de fiecare dată când încercam să îl pun să doarmă pe spate sau într-o parte, se trezea instant și nici chip să mai adoarmă.

De atunci, bebe doarme doar ocazional cu noi, când e foarte agitat noaptea și când mergem în diverse călătorii și nu există pătuț la unitatea de cazare. Iar somnul nu e odihnitor pentru niciunul dintre noi 3. În cazul în care îl luăm să adoarmă în patul nostru, bebe se foiește, coboară din pat, așa că ajunge să adoarmă tot în pătuț. Ziua, când e foarte agitat, nu adoarme nici în pat, nici în pătuț, ci în cărucior.

Faptul că doarme singur, în pătuț, în aceeași cameră cu noi, nu mă face să mă simt o mamă rea, așa cum consideră alte mame. Copilul e iubit, purtat în brațe de fiecare dată când vrea, iar noaptea este acoperit și îngrijit ca orice alt copil, chiar dacă nu doarme lângă noi. Și, am testat, doarme mai bine în pătuț decât în pat cu noi. Și doarme foarte bine de mic, fără treziri nocturne dese. Dimineața, pentru răsfăț, îl mai luăm în pat să își continue somnul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s