Sunt convinsă că bebe simte tot și cred că încă din momentul conceperii a simțit ceea ce am trăit. Sunt sigură că este un bebe fericit încă din prima clipă, mai ales ca zâmbetele lui sunt infinite.
Bebe știa de mic când ne pregăteam să plecăm de acasă cu sau fără el. Acum, la un an, știe când îi spun că vom pleca de acasă, dar, mai ales, simte că plecăm de acasă. Dacă nu ne însoțește, cât timp ne pregătim de plecare, stă liniștit în pătuț și, uneori, chiar adoarme. Când era mai mic, simțea că plec de lângă el și, cum mă vedea că sunt ocupată cu pregătirile, cum nu voia să stea deloc singur.
Dacă cineva, cumva, ridică tonalitatea vocii, imediat își schimbă dispoziția. Este și un bun ascultător. Stă curios la discuții cursive/povești spuse cu voce ridicată.
Dacă sunt agitată, devine agitat. Dacă sunt fericită, e cel mai fericit, dar și cel mai activ bebe. Bebe știe și când e vorba de alint și iubește să râdă în hohote cu mama și tata, să se arunce în brațe, să se lase mângâiat și pupat. Și e un bebe prea pupat care cândva va urî să mai fie pupat.
Bebe are așa numitul instinct al femeilor. El știe ce urmează să se întâmple și simte tot, așa că, dragi părinți, nu vă dezamăgiți și indispuneți copilul! Bucurați – vă intens de miracolul din viața voastră, înconjurați-l cu iubire, zâmbiți des, alintați-l, oferiți-i iubire necondiționată! Nu vă fie teamă, nu va fi un bebe răsfățat, va fi unul fericit! Nu îl veți pupa toată viața, nu îl veți putea plimba în brațe atât cât v-ați dori! Va crește și aveți ocazia să îl creșteți frumos, în iubire și armonie!
Mamă neBUNĂ 